Not a member? Register | Lost your password?
Close Panel
Despre Moldova


Rezervațiile Peisagistice

Rezervațiile Peisagistice

Rezervaţiile peisagistice - reprezintă nişte compexe naturale de mare valoare ştiinţifică, ecologică, recreativă, estetică, instructivă, şi educaţională.

 Ele sunt destinate menţinerii particularităţilor naturale ale acestor complexe şi unei activităţi economice reglementate, au o deosibită importanță şi pot servi drept laboratoare în natură pentru savanţi.

Republica Moldova are un mediu natural bogat din punct de vedere al diversității peisajelor și al aspectului geomorfologic. Diversitatea peisajelor include terenuri de pădure, stepă, luncile râurilor, terenuri stâncoase, acvatice, agricole și de altă natură.

În prezent în Republica Moldova sunt luate sub protecţie 41 de peisaje cu o suprafaţă de 34200 ha.

"La castel" 

Această rezervație peisagistică ocupă sectorul văii râului Racovăţ pe o lungime de 5 km între satele Horodineşti şi Brânzeni. Este un peisaj natural tipic de toltre. Stâncele toltrelor sunt crestate de forme carstice de relief ca peşterile şi pâlniile crastice. Sub acţiunea agregării, eroziunii, a proceselor eoliene si a celor carstice, pe alocuri în sânci au luat naştere forme mitice de relief care amintesc diferite figuri, animale, castele oameni. Din stânci izvorăsc multe izvoare cu apă rece potabilă. Acolo unde râul Racovăţ întretaie şirul de toltre, el formează difileuri impresionante iar cursul lui rapid zgomotos crează impresia unui peisaj montan. Malurile stâncoase ale văii Racovăţ sunt acoperite pe alocuri de crânguri, grupr de arbori, stejar comun, cireş sălbatic, păr pădureţ; din arbuşti aici cresc verigarul, porumbarul, păducelul; ierburile sunt reprezentate prin pulmonaria-pufoasă, strigoae, crânceş, fragi, din plantele rare cresc popilnicul, straşnicul.


"Suta de movile"

 Suta de movile este situată pe terasele văii bazinului cursului de mijloc al râului Prut, lângă satele Avrameni şi Cubani. Despre Suta de movile pentru prima dată se pomeneşte în 1715 în lucrarea Descrierea Moldovei de Dimitrie Cantemir. Cercetările savanţilor au arătat că aceste movile s-au format în urma unor mari alunecări de teren. Peisajul Suta de movile se întinde pe o lungime de 7,5 km şi are o laţime de 2 km. Aici se întâlnesc multe izvoare care formează – În depresiunile dintre movile – băltoace, bălţi, mlaştini, în care se dezvoltă o faună deosebită unde se întâlnesc: rogozul, coada calului, pipirigul, rodul pământului, limba şarpelui. Din arbori – plopul alb, plopul tremurător. Pe movilele mai înalte şi mai drenete cresc stejarul comun, arţarul, teiul, frasinul, cireşul sălbatic, din arbuşti – salba moale, lemnul câinesc, alunul, cornul din liane, hameiul.

"Saharna" 

În cursul de mijloc al bazinului râului Nistru un deosebit interes prezintă peisajul Saharna, situat lângă satul cu acelaşi nume. Obiectele lui principale sunt masivele rifogene calcaroase stâncoase străbătute de defileurile fermecătoare ale râuleţelor Saharna şi Stahna. Cel mai frumos şi pitoresc este defileul Saharna, a cărui adâncime este de 175 m şi care îţi face impresia unei prăpastii fioroase. În albia râuleţului Saharna s-au format 22 de cascade care provoacă murmurul lui zgomotos. Una dintre aceste cascade are înălţimea de 4 m, lăţimea de 6 m care a săpat în pitră o adâncitură de circa 10 m. Versanţii verticali a defileului, sub acţiunea proceselor de dezagregare, carstice, eroziunii, vântului, sunt marcţi de numeroase nişe şi peşteri care au servit pentru omul primitiv drept primele adăposturi naturale. În prezent aici locuiesc, păsări răpitoare, jderul de piatră, vulpi, bursuci, care ziua şed în ascunzişuri, iar noaptea ies la vânat. În multe locuri versanţii stâncoşi sunt acoperiţi de păduri: stejari seculari, arţar tătăresc, gorun, vişin turcesc, din arbuşti se întâlnesc scumpia, păducelul, alunul, cornul. În aceste păduri vieţuesc căproare, cerbi, bursuci, vulpi, jderi. 
 Pe teritoriul acestui peisa s-au înregistrat o serie de vechi aşezări omeneşti din perioada antică şi medievală. În stâncile landşaftului se observă și astăzi ruinele unor mănăstiri din secolele XII-XVII.

"Trebujeni" 

 Trebujeni este situată în vale râului Răut. Ea include sectorul văii Răutului în formă de canion al afluenţilor lui – Ivancea din dreapta şi Drăghiceni din stânga. Văile acestor râuri se dezvoltă în calcare sarmaţiene cu versanţi abrupţi, stâncoşi, împiestriţaţi de numeroase peşteri, pâlnii carstice, iar în albiile lor lor s-au format vaduri şi cascade mic. Pe versanţii stâncoşi ai Răutului s-au păstrat unele mănăstiri medievale săpate în pitară. Versanţii văilor sunt acoperiţi de gorun, vişin turcesc, păr de pădure, carpen, frasin, arţar, cireş sălbatic, ulm. Din arbuşti aici cresc cornul, dîrmozul, sîngerul, scumpia. Pe stânci se încălzesc la sore şarpele lui Eculap, şarpele cu abdomenul galben, şarpele coronele, şopârle. Aici se află unul dintre cele mai preţiose monumente arhiologico-istrice: ruinele oraşului-cetatea medieval Orheiului Vechi.

"Ţigăneşti" 

 Ţigăneşti este situat în apropierea satului cu acelaşi nume şi ocupă versanţii unui hârtop care se deschide în vale râului Ichel în formă de amfiteatru. În partea inferioară a acestui hârtop este o mănastire. Pe versanţi se întâlnesc multe izvoare ce formează un pîrâiaş. Versanţii hârtopului sunt acoperiţi de păduri de gorun, stejar comun (unii arbori au vârsta de 200-300 ani şi au o grosime în diametru de 1 m ), carpen, arţar, maceşul, cornul.

"Ţâpova" 

Țâpova este situată în cursul de mijloc al râului Nistru între satele Ţâpova şi Horodişte. Ele includ terasele Nistrului şi valea râuleţului Ţipova şi are formă de canion cu adâncimea de 150-200 m. În albia râuleţului s-au format multe cascade. Pe versanţii canionului se găsesc forme de relief eulian, forme carstice: peşteri, pâlnii carstice. Aici s-au păstrat ruinele unei cetăţi getice, iar în apropiere de satul Ţâpova – s-a păstrat o mănăstire. Vegetaţia scundă este reprezentată de comunităţi de bărboasă, mai creşte cimbrul, jugărelul, lapele cîinelui. S-au păstrat trei masive de pădure arţar tătăresc, arţar, jugastru, din arbuşti se întâlnesc cornul, alunul, scumpia, porumbarul.

În republică se planifică majorarea suprafeţei ocupate de rezervaţiile peisagistice naturale. Acesta va contribui la restabilirea parţială a echilibrului ecologic şi la ameliorarea protecţiei mediului înconjurător.