Not a member? Register | Lost your password?
Close Panel
Despre Moldova


Flora, fauna, solurile

Flora, fauna, solurile

Flora. Aşezarea geografică clima şi relieful Republicii Moldova au determinat formarea unei vegetaţii variate şi bogată în specii. Nu poate fi negată şi contribuţia omului la repartizarea vegetaţiei. În Republica Moldova se deosebesc două zone de vegetaţie: zona stepei şi zona silvostepei.

Zona stepei ocupă câmpiile şi podişurile din regiunea, situată mai la sud de Podişul Codrilor, şi sud şi est de Colinele Tigheciului. În afară de aceste regiuni, vegetaţia de stepă se întâlneşte şi în Nord, în stepa Bălţului. În prezent majoritatea terenurilor stepice sunt valorificate în agricultură aşa că vegetaţia tipică de stepă, reprezentată prin negară, colilia, păiuş cu diverse ierburi, s-a păstrat numai pe sectoare mici ale versanţilor cu vechi alunecări de teren sau pe versanţii mai înclinaţi, supuşi eroziunilor, unde se pot întâlni şi arbuşti de măceş, porumbar ş.a.

În zona de silvostepă, pe culmile mai înalte, mai frecvent în Regiunea Codrilor, pe lângă vegetaţia de stepă, se întâlneşte şi vegetaţia de pădure. Esenţele cele mai frecvente sunt cele de stejar, uneori în asociaţie cu fagul, un arbore tipic pentru Europa  de Vest şi Europa Centrală. Vegetaţia de pădure, din stejar pufos, este prezentă, sub formă de mici insuliţe, pe unele culmi mai înalte ale unor dealuri din sudul ţării. În văile râurilor se întâlnesc păduri de luncă, compuse din arbori iubitori de umezeală (sălcii, plop ş.a.).

Fauna. Lumea animală este răspândită în conformitate cu caracterul vegetaţiei care îi oferă atât hrană cât şi un mediu mai sigur de viaţă. De acea se disting animale care trăiesc în păduri: căprioara, mistreţul, vulpea, bursucul, veveriţa, jderul, pisica sălbatică, multe păsări: gangurul, coţofana, pupăza, privighetoarea, mierla ş.a.

În regiunile de stepă sunt caracteristice unele rozătoare: şoarecele de câmp, hârciogul, iepurele, păpăndăul, dintre păsări: ciocârlia, prepeliţa, potârnichea, mai rar, dropia. Tot în stepe se întâlnesc şi unele animale de pădure: bursucul şi vulpea.

În lacuri şi bălţi există gâşte şi raţe sălbatice, berze, lebede, bâtlani, în lunca Prutului de Jos, mai rar, şi pelicani. În râuri şi lacuri se întâlnesc aşa peşti ca crapul, carasul, ştiuca, şalăul, somonul, plătica ş.a. Reptilele sunt reprezentate prin şopârle, vipere, şerpi de casă.

Unele animale rare, pe cale de dispariţie, sunt puse sub ocrotirea legii, vânarea lor fiind interzisă. În rezervaţiile naturale, care au scopul ocrotirea vegetaţiei, se protejează şi animalele.

Solurile. În Republica Moldova, în raport cu vegetaţia, clima, lumea animală, relief şi rocă, şi solurile sunt repartizate tot pe zone şi etaje verticale.

Solurile de stepă cuprind cele mai fertile soluri, cernoziomurile, care ocupă 75 la sută din suprafaţa ţării.

Solurile de pădure, reprezentate prin soluri cenuşii de pădure, se întâlnesc pe podişuri cu altitudinea de peste 200 m. În Codrii Centrali, pe culmile cu altitudinea de peste 300 m, acoperite în prezent sau în trecut cu păduri de fag, carpen şi stejar, apar solurile brune de pădure.

Pe lângă aceste soluri zonale, există altele cu întinderi mai reduse, soluri azonale. Între acestea amintim solurile aluviale de luncă şi solurile sărăturoase. Ultimile au un grad mai scăzut de fertilitate.

Solurile, însuşirea de bază a cărora este fertilitatea, constituie principala resursă naturală a ţării. Gradul extrem de înalt de valorificare a teritoriului în agricultură, ce alcătuieşte aproximativ 86 la sută din suprafaţa totală a ţării, impune folosirea raţională, ameliorarea şi protecţia solurilor de la eroziuni, alunecări de teren şi alte intervenţii nechibzuite ale omului.