Not a member? Register | Lost your password?
Close Panel
Despre Moldova


Istoria vinului moldovenesc

Istoria vinului moldovenesc

Arta de a face vin din bobiţe, locuitorii acestor meleaguri o posedă din vremuri străvechi. Popoarele tracice (Geto-Dacii) au cultivat dintotdeauna viţa de vie, furnizând şi altor popoare secretul preparării vinului.

Astfel un vers din "Iliada" (sec. VIII i. Hr.) spune: "Războinicii greci s-au dus în Tracia să găsească vinul". Cu mult  înainte de cultul lui Dionysos, viţa de vie era bucuria popoarelor preistorice care locuiau în acest spaţiu. Timp de secole vinul a constituit pentru localnici bogăţia, mândria şi marfa prestigioasă de schimb cu alte popoare. Poetul roman Ovidiu (43. i.Hr.-17 d. Hr.), care a fost exilat în aceste locuri, vorbeşte de metoda de concentrare a vinului prin îngheţare, practicată de localnici. Astfel vechii daci, nu doar beau vinul, ci şi îl "mâncau" în sensul direct al cuvântului, la vreme de iarnă pastrându-l în stare solidă.

Extinderea viilor era atât de mare pe timpul regelui Burebista (82-44 i. Hr.), încât bogăţiile vinurilor atrăgeau popoarele migratoare. Atunci Burebista, povesteşte istoricul grec Strabo, prin glasul marelui preot Deceneu, a dat ordin a fi ştirpite toate viile de pe întinsurile ţării. Dar, cum zice un proverb: "Viţa de vie tot învie". Când romanii anexeaza această ţară (sec. I d. Hr.) descoperă aici o viticultură înfloritoare  şi o vinificaţie cu tradiţii.

Odată cu constituirea Moldovei ca stat înşişi domnitorii  ţării stăpânesc podgorii întinse. Primele instituţii de cultivare a viţei de vie şi de vinificaţie au fost şi mănăstirile Moldovei. Vinul de  împărtăşanie presupunea înaltă calitate a licorii, considerate în aceste locuri de provenienţă dumnezeiască. Vinul, alături de cereale, a figurat printre primele articole de export. Dimitrie Cantemir (1673-1723) menţionează în "Descrierea Moldovei" că în secolul al XVIII-lea vinurile moldoveneşti erau foarte căutate de negustorii ruşi, polonezi, cazaci, unguri şi transilvăneni. Vinul era păstrat şi exportat  în vase de stejar. Stejarul moldovenesc, apreciat de străini pentru că nu făcea cari, era folosit la prepararea vaselor, ce prelungeau viaţa vinului, de la o recoltă la cealaltă. Acest mariaj simbolic al viţei de vie şi a tulpinii de stejar, stă şi astăzi la baza producerii vinicole.

De regulă, este folosit doar stejarul care a împlinit sau e pe cale a implini cel putin o sută de ani. Calităţile acestui arbore, se zice, se transmit astfel prin intermediul băuturii şi celui care o consumă. Vinul de calitate e păstrat şi azi în butoaie de stejar, sau - dacă e vorba de cantităţi mari - în vase de oţel inoxidabil cu aplicarea materialului lemnos de stejar.