Not a member? Register | Lost your password?
Close Panel
Despre Moldova


Ştefan Vodă

Ştefan Vodă

Amplasarea geografică. Oraşul Ştefan Vodă este amplasat în partea de sud-vesat a Republicii Moldova la 105 km de Chişinău. Din trei părţi oraşul este în apropietă vecinătate cu Ucraina. Până la oraşul Tighina sunt 45 km iar până la staţia de cale ferată din Căuşeni 27 km.

Repere istorice. În anul 1884 la Akkerman, astăzi Belgorod-Dnestrovsc, a fost alcătuită o hartă, unde este indicată printre alte şi o localitate cu denumirea Chizil, Ştefan Vodă de astăzi. Însă, istoria de fapt a localităţii începe cu anul 1909, când aici a fost întemeiată colonia germană Kizil. Coloniştii au depus o muncă enormă pentru desţelenirea pământului şi pentru construcţia caselor.

Pînă la 22 mai 1990 s-a numit Suvorov (în cinstea lui Alexandr Suvorov). Denumirile mai vechi sunt Biruinţa, raionul Volontirovca (până la 23.12.1964) şi Chizil (până la 28.12.1949[1]). La 1930 localitatea Chizil, care facea parte din plasa Volintiri Judeţul Cetatea Albă, era o colonie germană în care din cei 227 locuitori 191 erau nemţi.[2].
Către anul 1940 în Kizil erau 54 de case, care erau aranjate de-a lungul unei străzi şi a unui pârău. Însă în următorul an se începe cel de al Doilea Război Mondial şi toţi coloniştii germani au fost forţaţi să emigreze, satul a rămas pustiu. După război în baza fostei colonii se întemeiază colhozul „Pobeda” cu destinaţia de a se specializa în creşterea materiei prime a culturilor medicinale. Este de menţionat că acest colhoz se supunea direct Moscovei şi anume Ministerului Ocrotirii Sănătăţii al URSS. Din anul 1952 aî nceput repartizarea primelor loturi pentru construcţia caselor individuale. La 23 decembrie 1964 apare decretul Prezidiului Sovietului Suprem al RSSM despre înfiinţarea raionului Suvorov cu Centrul raional Suvorov, pe baza satului Kizil.
În anul 1990 la dorinţa locuitorilor oraşului i se dă denumirea actuală de Ştefan Vodă.
[modifică]Resurse naturale
 

Economia locală. Ramurile de bază ale economiei oraşului sunt agricultura şi sfera serviciilor. Pe teritoriul oraşului sunt înregistraţi 950 agenţi economici, dintre care marea majoritate – 754 sunt cu drept de persoană fizică, inclusiv 237 întreprinderi individuale, 287 gospodării ţărăneşti şi 230 activează în baza patentei de întreprinzător. Principalii agenţi economici din localitate sunt: Cooperativa agricolă „Pojarniţa Med”, 2 întreprinderi de transport „BTA-7” S.A. şi „Agrotrans” S.A., 2 întreprinderi de construcţie „Zidarul” S.A. şi„Turnul” S.A. şi o întreprindere de prestare a serviciilor tehnice „Irigatorul”S.A.. De asemenea în oraş sunt 66 unităţi de comerţ, 2 pieţe, 2 unităţi de deservire socială şi o unitate de alimentaţie publică. Mai există un hotel, filiale a 4 bănci comerciale şi o filială a unei companii de asigurări. Lungimea totală a drumurilor din localitate este de 28 km, dintre care 6 km drumuri naţionale şi 22 km drumuri locale. Dinlungimea totală a drumurilor 18 km au acoperire rigidă. 

Cultura oraşului. Reţeaua instituţiilor culturale este formată din casa de cultură, 2 biblioteci publice, 3 muzee. În oraşeste unul din cele două monumente din ţară, închinate Marelui Domnitor al Moldovei, Ştefan cel Mare, instalat în anul 1995. Printre colectivele artistice putem menţiona clubul de dans sportiv „Bonton” şi colectivul de dans popular „Izvoraş”. În Ştefan Vodă se organizează Festivalul de dansuri sportive cu participarea colectivelor din toată republica, a membrilor federaţiei dansurilor sportive din Republica Moldova.