Not a member? Register | Lost your password?
Close Panel
Despre Moldova


Căuşeni

Căuşeni

Amplasarea geografică. Oraşul Căuşeni este situat la sud-estul Republicii Moldova, la 3 km de staţia de cale ferată Căuşeni şi la 83 km de Chişinău, în regiunea teraselor cu stepă a Nistrului de jos. Oraşul este traversat de râul Botna şi afluentul lui Lunguţa. Relieful oraşului Căuşeni este foarte accidentat, înconjurat de dealuri. Denumirea localităţii ne vorbeşte despre forma reliefului – căuş, care este mărginit de dealuri.

Repere istorice. Prima atestare documentară a localităţii Căuşeni datează din anul 1470. În sec. XVI această localitate este menţionată ca târg, adică oraş comercial. În această perioadă oraşul devine şi reşedinţă a Hanului Crimeei. Pe la mijlocul anilor '60 ai sec. XVIII, la Căuşeni se află una din reşedinţele mitropolitului Proilaviei, cu aportul căruia se restaurează Biserica Adormirea Maicii Domnului. În anii 1806-1812 localitatea devine capitala Bugeacului. Treptat, s-a dezvoltat agricultura, meşteşugăritul, comerţul ş.a. După includerea Basarabiei în componenţa Imperiului Rus, oraşul degradează treptat până la localitate sătească. În toamna anului 1940 autorităţile sovietice au transformat Căuşeniul în centru raional. În perioada postbelică Căuşenii şi-au lărgit vădit zona industrială, a crescut repede şi populaţia. 

Resurse naturale. Suprafaţa totală a oraşului este de 10.030 ha., dintre care terenurile cu destinaţie agricolă ocupă 5.980 ha sau 59,6%. Suprafaţa totală a spaţiilor verzi este de 257,5 ha dintre care cea mai mare parte o ocupă plantaţiile forestiere de producţie 120,4 ha sau circa 47% din total. Fondul acvatic cu os uprafaţă de 54 ha este format de râul Botna, o mulţime de râuleţe mici şi 10 iazuri cu o suprafaţă de 21 ha.

Economie. Oraşul Căuşeni are o economie dezvoltată. Ramurile de bază ale economiei oraşului sunt: Industria alimentară, de panificaţie şi a materialelor de construcţie. În localitate activează 125 de societăţi cu răspundere limitată, 332 întreprinderi individuale şi 3 gospodării agricole. Una din cele mai mari întreprinderi este cea de produse cerealiere „Seminţe-Agro” S.A. şi „Elevatorul” S.A. În oraş funcţionează sucursalele a 5 bănci comerciale, 27 de magazine, un centru de informaţii şi telecomunicaţii cu 3300 de abonaţi. Se preconizează deschiderea rutei turistice pe traseul: Căinari, Zaim, Căuşeni (Biserica Adormirea Maicii Domnului).

Cultura oraşului. Reţeaua de instituţii culturale este formată din Casa de Cultură şi biblioteci publice. La casa de cultură funcţionează colective de artişti amatori, 6 din ele au fost decorate cu titlul de colective populare. În anul 1995 ansamblul popular de cântece şi dansuri „Spicuşor” şi colectivul popular „Baştina” au participat la Festivalul Folcloric din România, de unde au revenit cu locurile I şi II.