Not a member? Register | Lost your password?
Close Panel
Despre Moldova


Cimişlia

Cimişlia

Aşezarea geografică. Oraşul Cimişlia este situat în partea sudică a Republicii Moldova, în raionul Cimişlia pe malurile râului Cogâlnic, la o distanţă de 68 km de capitala Chişinău, la intersecţia drumurilor de importanţă republicană: Chişinău - Bolgrad, Chişinău - Giurgiuleşti, Tiraspol - Leova, aflându-se la o distanţă de 30 km de Comrat, 57 km de Căuşeni, 35 km de Hînceşti, 28 km de Basarabeasca şi 52 km de Leova.

Suprafaţa urbană a oraşului este de 208,4 ha, suprafaţa administrativă totală ridicându-se la 14.612 ha, din care 8.413 ha de teren având destinaţie agricolă (livezi, vii, pământ arabil).

Repere istorice. Localitatea Cimişlia intră în istoria scrisă a Moldovei încă din prima jumătate a secolului XVII. Cimişlia este atestată în documente vechi la 4 iulie 1620. Se presupune că moldovenii de aici au cam fost strâmtoraţi de tătari, cărora de asemenea le-a plăcut locul, iar cu timpul, devenind majoritari, aceştia au schimbat denumirea iniţială a satului după dorinţa şi felul lor de a fi. Cuvântul tătăresc „cimişlia”, potrivit unei legende, înseamnă bogăţie, bogat. “...aici s-au aşezat tătarii, care, devenind majoritari, îi schimbă denumirea în Cimişlia " (Vladimir Nicu).

Situat în stepa Bugeacului, pe râuleţul Cogîlnic, orăşelul a avut de suferit adesea şi din urma secetei ce se abătea în zonă. Dimitrie Cantemir, în lucrarea sa “Descrierea Moldovei”, referindu-se la acest râu, afirma: “…Cogîlnic se poate spune că n-are de loc izvoare, ci numai se umple în urma ploilor de toamnă şi doar atunci se poate numi râuleţ, toată vara stă secat….”. Această descriere corespunde şi celei din zilele noastre. În 1904 se deschide biblioteca şcolii ministeriale. Târgul avea atunci 427 de case cu 4223 de locuitori.

În perioada interbelică (1918-1940), Cimişlia face parte din judeţul Tighina, mai apoi, sub conducerea Imperiului Sovietic devine centru raional, ceea ce este şi în prezent.

Resurse naturale. Fondul funciar al oraşului Cimişlia este destul de mare şi constituie 11.920 ha datorită faptului că în componenţa oraşului intră câteva sate. Tot din acest motiv înstructura lui prevalează eminent terenurile cu destinaţie agricolă, care constituie 62,4%. Fondul acvatic al oraşului este format din suprafaţa râului Cogâlnic, care intersectează oraşul, şi iazuri cu o suprafaţă totală de 134,4 ha.

Economia locală. În oraş sunt peste 1.000 de agenţi economici dintre care cei mai mulţi sunt gospodării ţărăneşti– 512. Aceasta se datorează faptului că oraşul dispune de o suprafaţă mare de teren agricol, comparativ cu alte oraşe similare. În oraş mai activează 320 de întreprinderi individuale, 24 de societăţi pe acţiuni, 107 societăţi cu răspundere limitată, 2 întreprinderi de stat, precum şi alte tipuri de antreprenori. Economia locală este reprezentată preponderent prin complexul agroindustrial cu o reţea bine dezvoltată a industriei de prelucrare a producţiei agricole. Sectorul industrial este reprezentat de industria alimentară din produse animaliere, legume, pomicole, viticole, de panificaţie şi produse lactate. Principalii agenţi economici sunt agrofirma „Cimişlia” S.A. care dispune de o capacitatede prelucrare a strugurilor în volum de circa 53 mii tone pe sezon. În componenţa agrofirmei intră 2 fabrici de vin cu capacităţi de 40 şi, respectiv, 10 mii tone cu două secţii moderne pentru îmbutelierea vinului.