Not a member? Register | Lost your password?
Close Panel
Despre Moldova


Orhei

Orhei

Amplasarea geografică. Oraşul Orhei este amplasat în centrul Republicii Moldova, la o distanţă de 45 km spre nord pe traseul Chişinău-Bălţi pe malul râului Răut.

Repere istorice. Primele mărturii referitoare la Orhei atestate în vechile documente moldoveneşti datează anii 70 ai secolului XVI. Orheiul e unul dintre cele mai vechi oraşe ale Moldovei. Catedrala de piatră albă – martor martor taciturn al acestor timpuri de demult apuse se înalţă astăzi pe un dîmb la întrare în oraş. Tot aici a fost instalată şi statuia din bronz a lui Vasile Lupu, domnitor al Ţării Mpldovei în anii 1934-1953. acest original edificiu – unul dintre monumentele de arhitectură moldovenească medievală, a fost ridicat condorm voinţei domneşti.

Prin secolele IX-XII, pe când localităţile de pe cursul mijlociu al Nistrului întrau în componenţa Rusiei Kievene, aici trăiau vechii slavi. Hoardele tătare care au invadat cuprinsurile cnezatelor kievene , terecând Nistru, s-au ridicat sus pe Răut şi au dat de această vale prielnică de la cotitura rîului şi, ca şi toţi predicesorii lor, şi-au dat curînd sama de avantajele, pe care le prezenta acest loc. Cotropitorii n-au stat aici mult timp (deceniile 4-6 ale secoluloui XIV), dar au reuşit să imprime localităţii de la cotitură o înfăţişare orientală. Tătarii au înălţat o moschee, un caravan-sarai, o lucsoasă bae publică, mauzolee-mazare.
Oraşul moldovenesc Orheiul Vechi a avut o importanţă strategică. Faptul că era situat în apropierea Nistrului – calea comercială de importanţă ce lega Europa centrală cu Mediterană şi ţările Orientului – a favorizat transformarea lui într-un mare centru economic.
La 1835 Orheiul a devenit centru de uezd. A crescut numărul populaţiei, a căpătat dezvoltare industria meşteşugărească. Dar din punct de vedre economic Orheiul nu mai putea concura cu asemenea noi centre industrial- comerciale ca Chişinăul, Bălţul, Benderul.
 
Economia locală. Domeniul economic al oraşului este reprezentat prin trei sectoare importante pentru dezvoltarea economiei locale: sectorul industrial, sectorul comerţ şi servicii, sectorul transport şi alte servicii publice (telecomunicaţii, asigurarea cu energie electrică şi agent termic, aprovizionarea cu apă potabilă, canalizare, gestionarea deşeurilor etc.).
Sectorul industrial e ramura prioritară a economiei oraşului şi cuprinde 19 întreprinderi industriale. În economia oraşului rolul de bază îl joacă în primul rând întreprinderile mari: „Orhei-Vit” S.A., „Fabrica de pâine” S.A., „Gabini” S.A. Fabrica de fermentare a tutunului, „Orlact” S.R.L., „Orhei-Vin” S.A., „Galanta” S.A. În prezent sectorul industrial fabrică în special produse alimentare, sucuri, conserve, lactate, panificaţie, ţigări şi băuturi alcoolice şi răcoritoare, mărfuri de uz casnic, galanterie, încălţăminte. Se reanimează activitatea în construcţie.
Sectorul comerţ şi servicii reprezintă o ramură importantă a economiei locale. Numărul prestatorilor de servicii a crescut de 2 ori şi a atins cifra de 132 unităţi. A crescut volumul serviciilor de comunicaţii, de piaţă, medicale, învăţământ ş.a. Totodată s-a redus volumul serviciilor sociale prestate cu plată: transportarea călătorilor, servicii culturale, juridice, bancare, turism şi excursii.

În afară de agenţii economici din sfera de producere pe teritoriul oraşului sunt amplasate 14 staţii de alimentare cu petrol, 18 cazangerii, 1 staţie de epurare, 2 cariere.

Populaţia oraşului Orhei este de 37.100 persoane. Mişcările demografice şi migratorii au influenţat considerabil structura de vârstă a populaţiei. Se înregistrează o tendinţă stabilă de îmbătrânire cauzată de scăderea ratei creşterii naturale datorită înrăutăţirii situaţiei social-economice în oraş şi nivelului scăzut de trai al familiilor.

Cultura oraşului. Oraşul Orhei este o localitate cu valori şi tradiţii culturale bogate. Urbea dispune de 63 monumente istorico-memoriale, de artă şi arhitectură, dintre care 14 sunt de importanţă naţională, iar 49 de importanţă locală, 2 case de cultură, 7 biblioteci şi 2 instituţii de învăţământ artistic (pictură şi muzică). În oraş activează 9 colective artistice de amatori cu un număr de 180 persoane ce au performanţe în domeniu şi un centru de conservare şi propagare a tradiţiilor şi valorilor culturale. Meşterii populari (în piatră, lozie, olărit, argilă, lemn) vestiţi pe timpuri nu transmit arta meşteşugăritului tinerilor generaţii deoarece nu sunt create condiţiile necesare pentru a studia şi a practica meşteşugurile populare.