Not a member? Register | Lost your password?
Close Panel
Despre Moldova


Nisporeni

Nisporeni

Geografie. Oraşul Nisporeni este situat în cel mai mare defileu al Republicii Moldova, pe câteva coline, de-a lungul râului Nârnova, afluentul Prutului. Locaţia geografică a oraşului este: 47°5′N 28°11′E. Oraşul se află într-o zonă pitorească din Codrii Moldovei în partea de vest a Republicii Moldova, la 70 km de la capitală şi 12 km de la frontieră cu România.

Nisporeni are o suprafaţă de 14 km² şi o densitate de 865,2 de locuitori pe km².

Populaţia. Populaţia oraşului a scăzut de la 15.700 de locuitori (în 1989) la 12.113 de locuitori (în 2004). În prezent (2006) se estimează că locuiesc 11.319 de persoane în oraş. 98% din locuitori sunt moldoveni. Veniturile mici şi lipsa locurilor de muncă au determinat pe mulţi oameni să lucreze peste hotare, declanşând o migraţie puternică (în Federaţia Rusă, Italia, Portugalia, Grecia ş.m.a.), mai ales a persoanelor bine calificate. Acestui fenomen i se adaugă şi natalitatea redusă. Astfel micşorarea numărului populaţiei cu accentuarea tendinţelor de dezurbanizare reprezintă cea mai mare problemă a oraşului. Problema se agravează şi prin faptul că multe familii plecate îşi iau cu ei copiii, reîntoarcerea acestora înapoi în localitatea natală fiind incertă.

Transport. Localitatea nu dispune de cale ferată şi distanţa până la cea mai apropiată staţie (oraşul Bucovăţ) este de 36 km, iar până la cel mai apropiat traseu internaţional auto (Chişinău-Leuşeni) de 22 km.

Istorie. Prima atestare documentară a localităţii Nisporeni este reflectată în cartea de hotar semnată de domnitorul Moldovei Gaspar Vodă la 4 ianuarie 1618. Conform datelor recensământului din secolului XVIII în Nisporeni erau 73 de case şi bordeie, iar către anul 1875 populaţia Nisporenilor era de 3532 oameni, inclusiv 1840 bărbaţi. Ocupaţia de bază a localnicilor era agricultura şi vităritul. O ramura aparte era cultivarea viţei de vie şi pomicultura. Tradiţional se cultiva grâu, porumb şi cartofi. Ramura zootehnică era reprezentată prin creşterea vitelor mari cornute, cailor, oilor, caprelor şi porcinelor. Industria şi economia satului era slab dezvoltată şi legată doar de prelucrarea produselor agricole. La nivelul anului 1868 în Nisporeni erau 4 uscătorii de fructe, 20 mori de vânt, 3 mori cu cai, 340 de crame şi teascuri, un atelier de produs butoaie. Potenţialul înalt eolian şi existenţa morilor de vânt din secolul XIX au stat la baza elaborării stemei şi drapelului oraşului în 2005.

Economie. Condiţiile climaterice şi specificul localităţii a determinat specializarea oraşului în sectorul agroalimentar (agricultura şi prelucrarea producţiei agricole). Potenţialul economic se bazează pe activitatea întreprinderilor de vinificaţie, Prundiş SRL(prelucrarea fructelor), Pascua SRL (salamuri şi prelucrarea cărnii), Codreanca S.A.(confecţii). Creşterea transferurilor de peste hotare a condus la lansarea de noi afaceri şi diversificarea activităţii economice. Astfel în oraş au fost lansate trei întreprinderi de construcţii, iar nu demult şi o mică fabrică de mobilă şi de materiale de construcţii – Vintoaia Exim SRL. În oraş funcţionează cca. 100 de magazine mici şi o piaţă. Sectorul de alimentaţie publică de asemenea cunoaşte o anumită dezvoltare prin deschiderea a două restaurante. Recent a fost lansată o sală de frumuseţe care oferă serviciile respective de o calitate net superioară celor existente. De asemenea în oraş a fost deschis un atelier mic de confecţionare a măştilor, care se vând cu succes la Chişinău şi Nisporeni. Totodată în oraş există o instituţie de cazare publică de tip hotel. Infrastructura financiară este formată de reprezentanţele a 4 bănci comerciale şi o companie de asigurări. În oraş activează AO Colina Nisporeni care oferă servicii de consultanţă antreprenorilor din domeniul agricol. Chiar dacă economia se află în faza de relansare, în oraş nu sunt create suficiente locuri de muncă şi este destul de ridicat numărul şomerilor (peste 600). Aceasta generează emigrarea forţei de muncă peste hotare, estimată la 2.000 de persoane.

Producţia vinului. Oraşul este inclus în Programul Naţional pentru zona de Centru. Localitatea este înconjurată de impunătoare suprafeţe de vii (aproximativ de 700 ha), principalele soiuri de vie fiind cele albe (Aligote, Sauvignon, Chardonay). În oraş funcţionează două întreprinderi de prelucrare a strugurilor: Nis-Struguraş SA şi Sanis Vin SRL.