Not a member? Register | Lost your password?
Close Panel
Despre Moldova


Făleşti

Făleşti

Repere istorice. Prima menţionare documentară, care poate fi ipotetic considerată ca referitoare la Făleşti, datează din 1429 când domnitorul Moldovei Alexandru cel Bun confirmă unui vornic dreptul de a stăpâni un şir de sate printre care şi cel unde trăia Ion Falevici. A doua menţiune datează cu anii 70-80 ai sec. XVII, conţinând de acum şi denumirea de Făleşti. În 1797 se judecă cu mănăstirea din pricina Făleştilor Iordache Balş, al cărui urmaşi au stăpânit mai târziu multă vreme moşia. După anexarea Basarabiei de către Rusia în anul 1912, Făleştii, de acum – orăşel, a cunoscut o perioadă de intensă dezvoltare economică. Aici erau numeroase prăvălii mărunte, depozite de cherestea, adusă de pe debarcaderele apropiate ale Prutului şi furnizată în împrejurimi, aveau loc iarmaroace săptămânale. Pe la mijlocul sec. trecut în Făleşti trăiau negustori, meseriaşi şi alte pături ale populaţiei. Ceva mai târziu începe să funcţioneze prima întreprindere industrială pentru producerea lumânărilor, o cărămidărie, câteva pielării. În 1842 se deschide o şcoală parohială, în 1871 – un mic spital. Cu timpul pământurile urmaşilor lui Balş au trecut în posesia altor bogătaşi. Astfel la sf. sec. XIX moşierul Nicopul posedă 3284 desetine, pe când restul populaţiei – doar 580. Apar şi gospodării chiabureşti, şi argaţi. La înc. sec. XX Făleşti e înregistrat cu o populaţie de 4426 de suflete, dintre care bărbaţi – 2180, iar femei – 2246. Exista o biserică din piatră în anul 1795, ce purta şi poartă numele Sf. Nicolae.

Din anul 1995 Făleştiul s-a înfrăţit cu oraşul Botoşani din România iar datorită acestor relaţii în oraş funcţionează o filială de carte românească. De asemenea, oraşul are relaţii de înfrăţire cu localitatea Herţa din Ucraina. Hramul oraşului se sărbătoreşte pe data de 22 mai de Sf. Nicolae.

Economie. În oraşul Făleşti sunt înregistraţi 3.246 agenţi economici, cu 22% mai mult decât în anul precedent. Mărirea numărului de agenţi economici s-a realizat datorită creşterii masive a numărului celor care activează în patente de întreprinzător şi care în 2002 a ajuns la 2.309 persoane.

Ramurile de bază ale economiei locale sunt: industria uşoară, producătoare de maşini şi prelucrarea producţiei agricole. Principalii agenţi economici sunt: Fabrica de zahăr care intră în concernul „Sudzuker-Moldova” S.A., la întreprindere sunt angajaţi 390 lucrători. Domeniile de activitate ale fabricii sunt: cultivarea sfeclei de zahăr, prestarea serviciilor pentru agricultori, fabricarea zahărului, melasei, etc. Un alt agent economic este MUS S.A., care activează în industria constructoare de maşini. În prezent, la întreprindere activează 110 lucrători şi cifra anu-ală de afaceri în anul 2002 a fost de 2,5 mln. lei, de 10 ori mai mare decât în anul 2000. Producţia întreprinde-rii este livrată agenţi-lor economici din ţară şi de peste hotare, în special în România şi Italia. Alte întreprin-deri importante din oraş sunt: fabrica „Diana”, fabrica de vinuri, fabrica avicolă, filiala întreprinderii „Incomlac”, etc. În oraş sunt 2 hoteluri cu o capacitate totală de cazare de 100 locuri. De asemenea funcţionează 2 pieţe, 2 unităţi de deservire socială, 3 filiale ale băncilor comerciale, 1 filială a companiilor de asigurare şi 3 centre de consultanţă juridică.

Demografie. Ultimul recensămînt al populaţiei indică un numărul total de 14.848 (2004) locuitori. Populaţia este compusă din 7.058 bărbaţi şi 7.790 femei. Românii constituie 10.976 (74%) din numărul total de locuitori ai oraşului, unde mai locuiesc 2.463 ucraineni (16,5%), 1.246 ruşi (8,4%), 17 bulgari (0,1%). Deşi comunitatea romilor este destul de numeroasă, datele respective nu indică şi numărul acestora. Acest fapt este important, deoarece actualmente apar mai multe surse de informaţie, care denaturează starea reală existentă despre componenţa naţională, dar şi numerică.

Populaţia este în scădere. La recensămîntul din anul 1989 oraşul avea 19.200 de locuitori. Calculele populaţiei pentru anul 2006 vorbesc de 13.898 de locuitori. Această scădere se explică prin emigrarea locuitorilor, dar şi prin faptul că natalitatea s-a redus simţitor.

Cultură. Reţeaua instituţiilor culturale din oraş este formată din 2 biblioteci publice, un muzeu, o casă de cultură şi alte 5 instituţii culturale. Cele mai importante evenimente culturale din oraşul Floreşti sunt: Festivalul etniilor, Festivalul-concurs al dansului popular „La vatra horelor”, ambele au loc în luna septembrie, şi festivalul obiceiurilor şi datinilor de iarnă.

Locurile importante ale oraşului, care pot fi vizitate ar fi Muzeul de studiere a ţinutului natal, care dispune de peste 4000 exponate etnografice şi anticariate bisericeşti. Muzeul, inaugurat în 1979, are la bază 13 sculpturi ale lui Lazăr Dubinovschi, originar din satul Albineţul Vechi. Loc de atracţie pentru manifestările prilejuite de sărbătorile naţionale sunt Monumentul lui Mihai Eminescu, piatra de temelie instalată pentru ridicarea monumentului lui Ştefan cel Mare şi Sfînt.

Sport. La momentul actual în oraşul Făleşti este activă echipa de fotbal Flacăra (antrenor-jucator Stasiuc A.), care evoluează în Campionatul Naţional de fotbal, precum şi secţiile sportive de la şcoală sportivă (director Antoci Igor) cu echipele de copii si juniori in Campionatul RM, divizia A Nord.În cadrul şcolii sportive activează un cerc de orientare sportivă în frunte cu Gâdei Rostislav.