Clima este temperat continentală ca în restul ţării, cu veri calde care prezintă furtuni ploioase episodice (precipitaţiile de vară fiind mai importante decât cele de iarnă, mai ales spre septembrie), toamne ploioase dar scurte, ierni reci cu îngheţ, zăpadă şi crivăţ, primăveri de asemenea scurte. La nivelul oraşului, Răutul este aproape întotdeauna curgător, în timp ce mai sus sau mai la vale, este intermitent.

În componenţa municipiului sunt incluse localităţile Sadovoe şi Elizaveta.

Cartierele oraşului: Dacia (în anii sovietici se numea "БАМ"), Cartierul 5, Cartierul 6, Cartierul 7, Cartierul 8, Cartierul 9, Cartierul 10, Corlăteni, Podul Chişinăului, Centru, Microraionul Gării de Nord (Slobozia), Pămînteni, Răuţel, Molodovo, Bălţul Nou, Vâsranca.

Repere istorice. Primele atestări documentare despre localitatea Bălţi datează din anul 1421. Pentru denumirea actuală a urbei există un document sigur scris la 18 iunie 1774, dar mai este unul, la fel de sigur - cel din 1766. Este un act domnesc, în care se spune că feciorii negustorului Panait Sandu, Costache şi Iordache, intraseră în posesia unei jumătăţi din moşia Bălţilor, cealaltă jumătate revinind Mănăstirii Sfântului Spiridon din Iaşi. Oraşul Bălţi apare în documente ca târg de cai: de altfel prima sa stemă era un cap de cal. Devine un oraş meşteşugăresc important (fierari, rotari, pielari, şelari, căruţari), voevozii moldoveni ridicând o bazilică în 1785. În acelaşi an ţinutul dimprejur este despărţit din Ţinutul Sorocăi, devenind Ţinutul Bălţi.

În 1812 partea de răsărit a Moldovei, de atunci numită Basarabia, trece sub stăpînirea imperiului Rus, care acordă tîrgului statutul de oraş şi de capitală de ocol (краи) în 1818. Devenind un centru de colectare a cerealelor, este racordat la reţeaua căilor ferate menite să transporte grînele la Odesa. În cadrul acestei dezvoltări economice, pe lângă populaţia băştinaşă de Moldoveni s-au stabilit aici şi numeroşi Ruşi, Ucraineni şi Evrei. Populaţia rusească, ucraineană şi evreiască a continuat să crească şi după unirea primei Republici moldoveneşti (1917-1918) cu România, din pricina afluxului de refugiaţi care fugeau de dincolo de Nistru, pentru a scăpa de colectivizare, de marele Holodomor sau de urmărirea NKVD-ului. După unirea cu România, Bălţi a fost reşedinţa judeţului cu acelaşi nume.

În timpul celui de-Al doilea război mondial, oraşul a suferit distrugeri şi deportări de populaţie, sovieticii deportând întâi (1940-1941) pe moldovenii băştinaşi care lucraseră pentru statul român (funcţionari, jurişti, profesori...), pe popi şi pe refugiaţi, iar românii şi germanii deportând apoi (1941-1944) pe evrei şi pe toţi cetăţenii bănuiţi că ar susţine sistemul sovietic. Deportările spre Kazahstan şi Siberia au fost reluate între 1945 şi 1954[1]. Începînd cu 6 iulie 1949, din gara feroviară Bălţi-Slobozia au fost deportaţi în Siberia, mii de basarabeni în cadrul operaţiunii "юг", adică "Sud". Operaţiunea a fost desfăşurată de către autorităţile sovietice, în cadrul căreia au fost ridicate circa 12 mii de familii basarabene.

Ulterior, în timpul regimului comunist oraşul a devenit un centru industrial important pentru nordul Moldovei, cu o populaţie în mare parte nouă, fie moldoveană venită de la sate, fie rusească sau ucraineană.

Tradiţia meşteşugărească legată de transport nu a fost însă pierdută, Bălţii avînd o seamă de uzine şi ateliere de întreţinere şi reparaţii pentru motoare şi maşini. Stema cu capul de cal, însă, a fost înlocuită cu una nouă... în care apar de data aceasta doi cai. Oraşul Bălţi are o convenţie de partenariat în dezvoltare cu comunitatea urbană din Lyon (Franţa).

Economie. Este un important centru industrial; sunt active industria uşoară, alimentară, a construcţiei de maşini, a materialelor de construcţii ş.a.

În ultimii ani (2004-2006) starea economică şi sfera socială a municipiului Bălţi se caracterizează prin creşterea stabilă şi treptată a potenţialului dezvoltării social-economice, care în anul 2007 a fost efectiv realizată în favoarea scopului strategic principal - creşterea economică şi ridicarea nivelului de trai a populaţiei municipiului. Problema principală a politicii economice a municipiului în continuare este efectuarea procesului de stabilizare şi creştere a economiei. Creşterea economică care va fi asigurată în fond de cererea internă, care se bazează pe creşterea consumului privat şi a investiţiilor.

Pe parcursul ultimilor ani dinamica pozitivă a industriei prelucrătoare a fost asigurată din contul implementării tehnologiilor noi, lărgirea asortimentului producţiei fabricate. În anii 2004 – 2006 sporul volumului de fabricare a producţiei industriale în preţuri comparabile în mediu a constituit 10,1% anual. Prognoza oficială ritmului de creştere a volumului de producţie a produselor industriale pentru anii 2008 – 2010 este de 7.5 % - 8.5 % .

Transportul aerian. Municipiul dispune de două aeropoturi: Aeroportul Bălţi-Oraş şi Aeroportul Internaţional Bălţi-Leadoveni. Primul este utilizat pentru zboruri locale, servind agricultorii, gospodăria comunală. Bălţi-Leadoveni este, doar ca proiect, un aeroport internaţional. În prezent nu este folosit după destinaţie.

Transportul feroviar. Bălţi este cel mai important nod feroviar din nordul republicii. Aici are loc intersecţia a trei linii feroviare: Bălţi-Râbniţa, Bălţi-Ungheni şi Bălţi-Ocniţa. În municipiu sunt două gări. Cea mai principală este Gara Bălţi-Slobozia, numită şi Gara de Nord. A doua este Gara Bălţi-Oraş, numită Gara de Vest, este un punct de tranzit al curselor internaţionale care vin din Chişinău. Gara de Vest se află foarte aproape de centrul oraşului.

Transportul rutier. În municipiu transportul public urban este efectuat cu autobuze, troleibuze şi maxi-taxi.

În oraş circulă 12 rute de autobuze şi 25 rute de microbuze (maxi-taxi). Autobuzele deservesc atit legaturile dintre cartiere, cit si cu suburbiile. Astfel, ruta nr. 16 leagã satul Elizaveta cu centrul orasului, în timp ce ruta nr. 22 circulă de la satul Sadovoe până la Stadionul Orăşenesc. Principalele rute:

1. Microraionul "Molodovo" - Aeroport

4. Cartierul 8 - Spitalul de Psihiatrie

6. Centru - str. Krâlovo

7. Bălţi Noi - Centru

8. Str. Bulgară - Spitalul de Psihiatrie

9. Cartierul 8 - Dacia - Gara de Nord

10. Centru - str. Negruzzi

11. Lesecico - Spitalul de Psihiatrie

13. Gara de Nord - Aeroport

14. Lesecico - Baidukovo

15. Centru - Casa Veterinarilor

16. Centru - sat. Elizaveta

17. Şcoala nr. 20 - str. Sorocii

18. Lesecico - Aeroport

20. Cartierul 8 - Podul Chisinaului

21. Cartierul 8 - Centru - Gara de Nord

22. Centru - sat. Sadovoe

Instituţii culturale:

Teatrul Naţional "Vasile Alecsandri";

Palatul Municipal de Cultură;

Centrul de Cultură şi tineret (fosta Casa de cultura "Răut");

Centrul de Cultură "Flacăra";

Centrul de Cultură "Molodovo";

Muzeul de Istorie şi Etnografie;

Pinacoteca Municipală;

Cinematograful Patria.

Biblioteci:

Biblioteca Universitară;

Biblioteca Municipală Eugen Coşeriu;

Biblioteca Ion Creangă.

Monumente istorice şi de Arhitectură

Statuie a lui Taras Şevcenko

Biserica Sfântul Nicolae (1795)

Biserica Sfântul Grigore, (biserica Armenească) (1916)

Biserica Sfânta Cuvioasă Parascheva (1933)

Catedrala Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena (1933)

Episcopia (1934)

Statuia lui Ştefan cel Mare (2003)

Bisericia Tuturor Sfinţilor (2008)

Monument de Taras Shevchenko (2001)