Not a member? Register | Lost your password?
Close Panel
Despre Moldova


Soroca

Soroca

Repere istorice. În cursul de mijloc al Nistrului este situat unul dintre cele mai pitoreşti oraşe ale Moldovei – Soroca, atestat documentar la 12 iulie 1499 prin Coste, pârcălab de Soroca. Fiind situat la un vad al Nistrului, oraşul a jucat un rol important pentru principatul Moldovei în Evul Mediu. Bizantinii îl numeau Polihronia, comercianţii din Genova Olihonia, iar în documente din anul 1499 oraşul apare sub numele actual, Soroca. Ştefan cel Mare a construit aici o cetate, pentru a păzi vadul împotriva tătarilor.

Timp de secole Soroca a fost centrul administrativ-militar al ţinutului cu acelaşi nume – Soroca. În perioada sec. XV – mij. sec. XVI la Soroca a existat o cetate din lemn şi pământ. Cetatea a fost transformată în forma actuală de arhitecţi din Ardeal în 1543 şi 1546 pe timpul domniei lui Petru Rareş. Construcţia are o formă perfect rotundă cu 5 turnuri, având o distanţă identică unul de altul. De obicei locuiau numai soldaţii în citadelă, dar pe timp de ocupare se adăpostea şi populaţia locală. Existenţa cetăţii a fost condiţionată de crearea unei frontiere politice de-a lungul Nistrului, asigurarea unei vieţi economice şi comerciale protejată de invaziile străine. Sute de ani oraşul Soroca a fost centru comercial, meşteşugăresc şi agricol al Principatului Moldova.
În 1812 cetatea şi oraşul au trecut în stăpânirea imperiului Rus, şi pe lângă populaţia băştinaşă de Moldoveni s-au stabilit aici şi numeroşi ruşi, ucraineni şi evrei. Populaţia rusească, ucraineană şi evreiască a continuat să crească şi după unirea primei Republici moldoveneşti (1917-1918) cu România, din pricina afluxului de refugiaţi care fugeau de dincolo de Nistru, pentru a scăpa de colectivizare, de marele Holodomor sau de prigoana NKVD-ului.
 
Resurse naturale. Resursele funciare ale oraşului constituie 1319 ha, inclusiv: spaţii verzi – 15 ha, drumuri şi străzi – 113,6 ha; teren sub diferite construcţii – 938,34 ha, alunecări de teren - 28,0 ha; alte terenuri – 251,76 ha. La intrarea în oraş dinspre Chişinău se află rezervaţia naturală „Peştera lui Bechir”.
Resursele acvatice disponibile pentru folosinţă sunt: sursa subterană ce include 10 fântâni arteziene cu capacitatea de 9,6 mii m3/zi; sursa de suprafaţă cu priza de apă din râul Nistru a apeductului Soroca-Bălţi cu capacitatea de 90 mii m3/zi. Pe teritoriul oraşului Soroca este amplasată fântâna arteziană de apă minerală curativă nr. 2-R, cu o adâncime de 150 m şi debitul 148 m3/diurn. În oraş sursa principală de suprafaţă de aprovizionare cu apă este râul Nistru, cursul căruia mărgineşte oraşul pe o lungime circa de 17 km. În hotarele administrative ale oraşului fondul forestier constituie 15 ha: parcuri - 50 % din suprafaţa totală, scuare – 20%, zona de agrement – 30%. În anii 2000-2001 suprafaţa spaţiilor verzi s-a extins cu 2,5 ha, s-a construit parcul ce poartă numele lui Ion şi Doinei Aldea-Teodorovici, de lângă Palatul de Cultură.

Economie. Pe teritoriul oraşului activează peste 2.000 agenţi economici, cea mai mare pondere ca număr o constituie întreprinderile individuale şi deţinătorii de patentă. Sectorul industrial al oraşului este reprezentat de 20 agenţi economici mari. Principalele întreprinderi industriale sunt concentrate în industria uşoară, de prelucrare şi constructoare de maşini. În industria alimentară pot fi evidenţiate domeniile de prelucrare a fructelor şi legumelor, laptelui, produselor din carne şi a tutunului. Sectorul industrial deţine circa 15% din beneficiul total al economiei oraşului şi asigură o pondere considerabilă în veniturile bugetare. „Dana” S.A. este o fabrică de confecţii, din volumul total de producere mai puţin de 30% se realizează pe teritoriul republicii, restul este exportat în SUA, Canada, Marea Britanie, România, Italia şi Germania. „Noul Stil” S.A. este o întreprindere de tricotaje. Capacitatea de producţie este de 1300 mii unităţi tricotate, 250 mii unităţi din stofă. „Fabrica de brânzeturi” S.A. este specializată în producerea brânzeturilor cu cheag tare şi a untului, având o capacitate de prelucrare a 100 tone de lapte pe zi, care este colectat din tot nordul republicii unde sunt instalate 28 de frigidere. „Alfa-Nistru” S.A. produce sucuri şi conserve din legume şi fructe. Un loc deosebit îl ocupă producerea sucului concentrat şi în tetrapac. Întreprinderea prelucrează circa 100 mii tone de materie primă pe an. Peste 80% din producţie este exportată în Federaţia Rusă, precum şi în alte state ca Belarus, Germania, Austria, Canada, etc. Cifra de afacere este de 66 mln. lei şi s-a majorat faţă de anul 2000 cu 30%. Peste 60% din angajaţii întreprinderii au studii superioare.

Domeniul prestări servicii în oraşul Soroca este reprezentat prin 1348 întreprinderi mici şi mijlocii, inclusiv după forma juridică de organizare: societăţi cu răspundere limitată – 358, dintre care prezintă dări de seamă 172, întreprinderi individuale – 990, prezintă dări de seamă 214. Concomitent mai activează în bază de patent 540 persoane,. Industria turistică a oraşului este reprezentată prin: locuri pitoreşti din lunca Nistrului, 400 monumente istorice vechi de valoare naţională din oraş şi din raion, amplasarea geografică a oraşului Soroca oferă posibilităţi de antrenament pentru sportivi şi de organizare a competiţiilor sportive (deltaplanerism, canotaj). În oraş activează un singur pansionat turistic, capacitatea lui fiind de 250 locuri, şi 2 hoteluri cu o capacitate de 50 locuri. La momentul actual funcţionează 6 filiale ale băncilor comerciale pe acţiuni: „Moldova Agroindbank”, „Banca Socială”, „Banca de Economii”, „Moldindconbank”, „Victoriabank” şi „Petrolbank”. La sfârşitul anului 2001 în oraş a fost deschisă reprezentanţa companiei financiare internaţionale „Micro Entreprise Credit (MEC)”, specializată în creditarea businessului mic. Servicii de asigurare a riscurilor apărute în procesul activităţii agenţilor economici sunt acordate de către societăţile de asigurări „QBE ASITO” şi „PROTECT IMPEX”.
În oraş activează 111 magazine, 2 restaurante, 40 cafenele-baruri, 6 benzinării, 13 farmacii şi 5 pieţe.

Infrastructura locală. Serviciile comunale sunt prestate de 5 întreprinderi. Aprovizionarea cu apă se efectuează în ultimii 2 ani preponderent din fântâni arteziene (86,2 %). Lungimea totală a reţelei de apeduct este de 61,3 km., a reţelei de canalizare de 53,4 km. Suprafaţa totală a locuinţelor ce se află în bilanţul DGLC este de 230, 2 mii m2. Din anul 2001 au început lucrările de gazificare a oraşului. Locuitorii oraşului sunt asiguraţi cu servicii de telecomunicaţii calitative şi diversificate, din anul 1997 până în anul 2002 numărul aparatelor telefonice a crescut de 1,75 ori, inclusiv pentru populaţie – de 1,9 ori, pentru ceilalţi beneficiari – de 1,1 ori. În prezent la o mie de locuitori revin 221 aparate telefonice. În oraş sunt 266 străzi, 5 stradele şi 4 fundacuri. Lungimea totală a străzilor asfaltate este de 72 km. Transportul urban este organizat pe 6 rute cu o lungime totală de 62 km. Unica sursă de transport de la şi la Soroca este transportul auto.

Social. Populaţia oraşului Soroca este de 39,1 mii locuitori. Populaţia economic activă constituie 25,5 mii oameni, adică 65 la sută faţă de populaţia totală. Ponderea cea mai mare o are populaţia ocupată în sfera comerţului şi alimentaţiei publice. Astfel din populaţia economic activă 29,5 % lucrează în sfera comerţului şi alimentaţiei publice, industriei-14,7%, iar 17,6% - în sfera neproductivă.
Componenţa etnică a populaţiei, conform ultimului recensământ, se cifrează prin: moldoveni (români) – 68%, ucraineni – 15%, ruşi – 12,3%, evrei – 1%, romi – 3%, alte naţionalităţi – 0,7%. În oraş funcţionează 10 instituţii preşcolare, inclusiv una privată, cu un număr de 1040 copii, 2 gimnazii, 2 şcoli medii, 3 licee publice şi unul privat, 2 şcoli serale. În oraş sunt 2 şcoli profesionale în care îşi fac studiile 403 studenţi. Pe lângă aceasta în oraş activează trei colegii. Sistemul ocrotirii sănătăţii în oraş este asigurat de 296 medici şi 422 personal medical mediu. La 1000 locuitori revin 7,6 medici şi 10,8 asistenţi medicali. Din cei 422 asistenţi medicali 92 au categorie superioară, 90 – categoria I, 16 – categoria II. Potrivit reformei ocrotirii sănătăţii, în oraş a fost introdusă funcţia medicilor de familie. În prezent activează 41 medici de familie, inclusiv 7 cu categorie superioară şi 90 asistenţi medicali, inclusiv 53 cu categorie superioară. Se dezvoltă serviciile medicale private. În prezent activează 13 farmacii particulare. Acest fapt dă posibilitatea acoperirii cu servicii farmaceutice a întregii populaţii din oraş. Servicii calitative oferă populaţiei şi cele 5 cabinete stomatologice. În oraş funcţionează 20 terenuri de sport, de baschet şi volei, 10 săli de sport, 1 stadion orăşenesc cu 1500 locuri, 1 şcoală de sport.

Cultura oraşului. În oraş activează 11 instituţii de cultură, inclusiv Palatul judeţean de cultură, 7 biblioteci, 2 instituţii de învăţământ artistic cu un număr de 347 elevi, 1 muzeu, 1 Colegiu Republican de creaţie populară. În instituţiile de cultură sunt angajaţi 91 specialişti. Din ei cu studii superioare – 45, 29 – cu studii medii-speciale, 16 – cu studii medii.

În oraş activează 7 colective artistice de amatori cu un număr de 150 participanţi. Formaţia de dans „Nistrenii” a participat la un număr impunător de festivaluri internaţionale în România, Marea Britanie, Grecia, Ucraina, etc. În oraş din 1989 se organizează Festivalul „Fanfara argintie”, la care participă zeci de orchestre de fanfară. Sunt situate pe teritoriul oraşului 63 de monumente istorico-culturale de valoare locală şi naţională. Fondul de carte al Bibliotecii judeţene îl constituie 205 079 exemplare.
Cel mai semnificativ monument istoric din oraş este desigur „Cetatea Soroca”, care împreună cu Muzeul de istorie şi etnografie formează un ansamblu istoric şi cultural unic în Moldova.