Not a member? Register | Lost your password?
Close Panel
Atracţii turistice
Moldova Romania



















Asistenţă online

Rezervaţia naturală Plaiul Fagului

Ţara: : Moldova      Regiune: Regiunea Sud

Rezervaţia naturală de stat "PLAIUL FAGULUI" a fost creată la 12 martie 1992 în scopul conservării, regenerării, redresării ecologice, studierii uneia dintre cele mai pitoreşti şi mai reprezentative ecosisteme ecologice silvice din zona Codrilor.

Suprafaţa totală a rezervaţiei constituie 5642 ha, din care pădurile ocupă 4639 ha. Suprafaţa este ocrotită de stat din 1975. Din 1976 acest landşaft - natura, inclusiv masivul de pădure, a trecut în categoria rezervaţie forestieră şi cinegenetică.  Diversitatea landşaftică specifică rezervaţiei: culmi înguste cu văi adânci, versanţi abrupţi (consecinţe ale alunecărilor de teren), izvoare cu apă rece şi cristalină, din care se alimentează pârâiele, afluente ale râuleţului Telita, ce se varsă în Bâc.

Asigurarea ştiinţifică este efectuată cu colaboratorii Academiei de Ştiinţe, a altor instituţii, cât şi cu puterile proprii. Colectivul rezervaţiei este preocupat de asigurarea conservării biodiversităţii şi a regimului de rezervaţie a ecosistemelor naturale, de menţinerea echilibrului ecologic, de elaborarea şi aplicarea pe teren a metodelor privind efectuarea reconstrucţiei ecologice a arboretelor tuturor formaţiunilor, în raport cu condiţiile de creştere, reglarea numeric a formaţiunilor faunistice în raport cu baza nutritivă, de educaţia ecologică.

Rezervaţia serveşte ca model pentru gospodăriile silvice în domeniul reconstrucţiei ecologice, aplicării măsurilor de contribuire la regenerarea naturală din seminţe, la reinstaurarea formaţiunilor silvice în dependenţă de condiţiile de creştere. Formaţiunile vegetale sunt prezentate prin păduri de tipul celor central-europene, în care s-au păstrat arboretele de provenienţă naturală cu fag, gorun, tei, carpen, stejar pedunculat. Formaţiunile cu fag ating vârsta de până la 150 de ani, cu o înălţime de până la 40 m, cu un diametru al tulpinii de peste 100 cm.

Pe suprafeţele mai înalte se întâlneşte vegetaţia ierboasă mezofită cu elemente de stepă, iar pe sectoarele mai joase a versanţilor şi în văi - vegetaţie de luncă, pălustră şi acvatică. Flora include 909 de specii, inclusiv 645 de specii de plante vasculare, 151 de specii de ciuperci, 48 de specii de licheni, 65 de specii de muşchi. Din cele 270 de specii de plante, considerate ca rare pentru flora Republicii Moldova, 82 au fost evidenţiate în rezervaţie, dintre care Dryopteris austriaca, Lunaria rediviva, Orthilia secunda, Pyrola rotundifolia, Padus avium şi Telekia speciosa sunt cunoscute numai pe teritoriul rezervaţiei.  

Precum menţiona D.Cantemir, pe aceste meleaguri vieţuiau cerbi, urşi, reni, jderi, lupi, mistreţi… Extinderea suprafeţelor arabile a contribuit considerabil la micşorarea spaţiului împădurit, la reducerea numerică a plantelor şi animalelor. Vânatul necontrolat a condiţionat dispariţia ursului, cerbului, râsului, lupului, cocoşului-de-mesteacăn etc. La etapa actuală în rezervaţie sunt înregistrate: 42 de specii de mamifere, circa 140 de specii de păsări, 7 - de reptile, 8 - de amfibii. Recent, fauna rezervaţiei a fost îmbogăţită cu cerbul nobil, cerbul-cu-pete şi cerbul lopătar. Efectivul numeric al vertebratelor e depăşit substanţial de efectivul numeric al insectelor.

În perspectivă se preconizează:

- asigurarea conservării biodiversităţii şi regimului de rezervaţie;

- elaborarea măsurilor şi efectuarea reconstrucţiei ecologice a arboretelor în raport cu condiţiile de creştere;

- reinstaurarea arboretelor autohtone;

- aplicarea măsurilor de contribuire la regenerarea naturală din seminţe;

- reglarea numerică a efectivului lumii animale în raport cu baza materială;

- sporirea eficienţei educaţiei ecologice.