Not a member? Register | Lost your password?
Close Panel
Atracţii turistice
Moldova Romania



















Asistenţă online

Toltrele Prutului

Ţara: : Moldova      Regiune: Regiunea Nord

Situat la cca 200 km de Chişinău, satul Cobani, conform ultimelor investigaţii istorice este localitatea cu cea mai timpurie atestare documentară de pe teritoriul Republicii – anul 1374, pe când se numea Zubreuţi. Lângă acest sat, de-a lungul Prutului, îşi are începutul unul dintre cele mai impresionante monumente ale naturii din ţară: şirul toltrelor, formaţiune specifică zonei Prutului de Sus şi o prezenţă unică în Europa.

Savanţii, acestei salbe de perle naturale, i-au spus lanţ de recife coraliere sau calcaroase, iar băştinaşii le-au botezat “ţiglăie”, însă cărţile de specialitate le numeşte “toltre”, cuvânt preluat din limba poloneză.

“Stâncile Prutului” sau “Toltrele” se află concentrate pe o suprafaţă restrânsă, în bazinele râurilor mici Larga, Vilia, Lopatnic, Draghişte, Racovaţ, Ciuhur şi Camenca, râuri care se varsă în porţiunea Prutului de Mijloc. Deşi fragmentate puternic în mai multe locuri, lanţurile de recife se mai prezintă şi astăzi ca un organism unitar ce se întinde pe o distanţă de aproape 200 km. Deci, dacă ar fi să le localizăm, “Toltrele Prutului” nu se află direct pe malul Prutului, ci în bazinele afluenţilor Prutului, la o distanţă de câţiva km de malul stâng al Prutului.

Lanţurile de recife calcaroase din nordul Moldovei sunt constituite din schelete de corali, moluşte, scoici, alge, animale şi organisme marine, care umpleau mările tropicale Tortoniană şi Sarmatică acum 10-20 milioane de ani. Aceste recife basarabene au aceeaşi geneză ca şi marele lanţ coralier din Australia, numai că cel de acolo se află aproape în întregime sub apă, vârfurile lui ieşind din ocean la o înălţime de 2-5 m pe când recifele noastre ajung sau trec cota de o sută de metri. Şi toată înalţimea lor se află pe uscat, de unde pot fi admirate în toată măreţia şi splendoarea lor.

La 3 km de pârâul Camenca se află un recif fragmentat în două porţiuni dezintegrate, una numindu-se “La capătul Stâncii” şi a doua “Stânca Mare”. Într-o grotă din aceasta din urmă se găseşte o staţiune umană din paleolitic şi mezolitic. În straturile ei adânci de peste 5 m, au fost găsite oase de animale fosile şi unelte de muncă din silex. Deasupra recifului s-au păstrat urmele unei cetăţi din neolitic, protejată de malurile abrupte ale stâncii şi de un val de pamânt.

Oricât ar parea de neverosimil, dar în toată Europa, de la strâmtoarea Gibraltar până la munţii Ural, numai în Moldova pot fi văzute şi studiate aceste minuni ale naturii pline de mister.